Supusă bombardamentelor și terorii, populația civilă din Ucraina a fost nevoită să ia drumul pribegiei din 24 februarie 2022. De atunci, milioane de oameni s-au strămutat în interiorul Ucrainei sau în țările vecine. Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Republica Moldova au devenit, în principal, țări-gazdă pentru poporul ucrainean.
Deși Moldova e cea mai mică vecină a Ucrainei și cu cele mai modeste resurse economice, ea a primit cei mai mulți refugiați per cap de locuitor până acum.
Moldova – lideră la numărul de refugiați pe cap de locuitor
Conform datelor oficiale, până la 19 aprilie 2022, în Moldova au intrat 426,964 refugiați ucraineni, dintre care aproximativ 90% sunt femei și copii.
Potrivit autorităților, nu toate persoanele care intră în R. Moldova rămân în ţară. O mare parte din ei pleacă mai departe spre țările europene, însă chiar și așa, numărul refugiaților care aleg să rămână în Moldova este unul semnificativ și constituie aproximativ 4% din întreaga populație. Statistic vorbind, Moldova, până acum, a primit cel mai mare număr de refugiați per capita.
Autoritățile susțin că Moldova plătește un milion de dolari pe zi pentru îngrijirea refugiaților ucraineni, iar un refugiat costă statul moldovenesc aproximativ 25-30 USD zilnic. Ministrul de externe, Nicu Popescu, a anunțat că o treime din această sumă e acoperită de stat, iar celelalte două treimi sunt oferite de organizații internaționale și alte state partenere, care au trimis ajutor financiar sau diferite forme de suport internațional.
Deși R. Moldova beneficiază de susținere externă, criza refugiaților și ajutorul umanitar iminent pun presiune pe dificultățile de ordin economic și energetic cărora Republica Moldova este nevoită să le facă față, cu atât mai mult cu cât exporturile către Federația Rusă, Belarus și Ucraina ( care constituiau 14% din totalul exporturilor Republicii Moldova) au încetat de când conflictul a escaladat.
Moldova are nevoie de sprijinul comunității internaționale
Cu un număr atât de mare de refugiați, R. Moldova recunoaște că are prea puține resurse pentru a putea gestiona situația excepțională în care s-a regăsit, are bugete mult prea mici pentru a face față presiunii zilnice la care este supus sistemul economic, social, medical, are personal prea puțin pentru a putea răspunde nevoilor imediate și are o capacitate de reziliență mult mai mică decât ceilalți vecini ai Ucrainei.
În ciuda lipsurilor și a provocărilor pe care le resimte, Moldova continuă să primească și să susțină necondiționat oamenii care fug de război.
Autoritățile locale constant încearcă să identifice spații de cazare pentru refugiați, dar admit că nu au fonduri pentru a le aproviziona și echipa din punct de vedere logistic, nu au paturi, plapume, echipamente tehnice sau sanitare pentru a le putea oferi refugiaților condiții decente de trai.
Ajutorul imediat al Caritas Cehia pentru poporul ucrainean
De la începutul războiului din Ucraina, Caritas Cehia colaborează cu autoritățile centrale și locale pentru a identifica centrele de plasament ale refugiaților din țară și nevoile resimțite de aceste „gazde”.
Caritas Cehia sprijină constant refugiații prin oferirea de servicii medico-sociale și prin echiparea logistică a centrelor de plasament din țară pentru a putea oferi ucrainenilor de acolo un trai decent care susține demnitatea umană.
Ajutorul intensiv și imediat al Caritas Cehia numără:
- 9 centre de plasament echipate cu electrocasnice mici și mari (214), paturi (205), saltele (470), plapume (595) etc.
- servicii medico-sociale pentru refugiați
- peste 3000 truse medicale de prim ajutor și 3000 de igienă distribuite refugiaților în punctele de trecere vamale
- circa 60 de produse pentru bebeluși
Caritas Cehia va continua să ofere asistență umanitară intensivă R. Moldova promovând în acest fel demnitatea umană în furnizarea de îngrijiri sociale.