15. octombrie 2025
Noutăți
Din luna mai, Ola coordonează activitățile de asistență socială în sudul Fâșiei Gaza. În ciuda propriei epuizări și a pierderilor dureroase suferite, ea oferă zilnic sprijin celor care și-au pierdut casele, suferă de foame sau au nevoie de ajutor psihologic. În cadrul programului finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe și de campania Caritas pentru Gaza, organizația oferă servicii medicale de bază, distribuire de medicamente, intervenție în situații de criză și formare pentru asistenți sociali și psihologi locali. Caritas Cehia este printre puținele organizații care mai au personal activ pe teren în Gaza, lucrând pentru a menține speranța și accesul oamenilor la sprijin — un angajament pe care îl onorăm în fiecare an, de Ziua Mondială a Lucrătorilor Umanitari.
„O fetiță mi-a spus recent că nu-și mai amintește gustul mâncării”, povestește Ola. Aceste cuvinte exprimă durerea a mii de oameni din Gaza. Iar atunci când le aude, Ola realizează că, deși abia reușește să le ofere copiilor o singură masă pe zi, ea se numără printre cei norocoși.
Un vis de acasă frânt de război
Ola a trecut prin violență domestică, dar a găsit puterea să o ia de la capăt. A obținut un master în sănătate mintală și are peste 15 ani de experiență în domeniul umanitar — în Gaza, Kenya, Sudanul de Sud și taberele de refugiați din Iordania. S-a recăsătorit și a avut doi fii. După ani de muncă, și-a împlinit visul de a-și cumpăra un mic apartament lângă coastă, plin de râsete de copii și miros de pâine proaspăt coaptă.
Totul s-a sfârșit pe 9 octombrie 2023, când războiul a izbucnit. A fost nevoită să fugă în grabă cu fiii săi, purtând încă urmele unei cezariene recente. „Am lăsat totul în urmă — desenele copiilor pe pereți, jucăriile împrăștiate. Momentul acela nu-l voi uita niciodată”, spune ea.
De atunci, a fost nevoită să-și schimbe adăpostul de peste unsprezece ori, trăind în locuințe improvizate, infestate de insecte și șobolani. Când a putut, s-a întors acasă — dar casa nu mai exista. Clădirea fusese distrusă parțial, iar apartamentul ars.
O singură oală de mâncare pentru întreaga zi
Astăzi, Ola locuiește cu familia într-un apartament aproape dărâmat. În fiecare dimineață aprinde focul pentru a găti linte, orez sau paste — singurele ingrediente disponibile. Două pâini trebuie împărțite între patru persoane. Nu are apă curată, scutece, medicamente sau produse de igienă. „Fiul meu cel mic plânge în fiecare dimineață pentru laptele lui”, spune Ola obosită. În fața lui — și uneori chiar și pentru ea însăși — încearcă să pară că totul e bine.
Pe lângă cei doi fii, Ola are grijă și de nepoata ei de cinci ani, rămasă orfană după ce mama și fratele ei au murit în urma bombardamentelor. Fetița, confuză și speriată, i-a spus într-o zi: „Du-mă la mama… mi-e dor de ea.” O propoziție care îți dă fiori — în loc să se joace cu păpușile, micuța tânjește după mama ei pierdută.
Să ajuți, chiar și atunci când suferi
Prin munca ei la Caritas, Ola întâlnește zilnic familii care nu au mâncat de zile întregi, copii pentru care copilăria s-a redus la foame și teamă. Fiul ei desenează mereu case — modul lui de a face față pierderii. Se joacă în noroi, prefăcându-se că gătește. „Râdem și ne prefacem că îi cumpărăm mâncarea”, povestește Ola. „Dar apoi mă întreabă: «Mamă, de ce ne fac asta? Ce am făcut greșit?»” — întrebări la care nu există răspuns.
Pentru Ola, munca umanitară nu e doar o profesie, ci o chemare — o formă de a-și proteja copiii, comunitatea și umanitatea în fața durerii.
În fiecare an, pe 19 august, marcăm Ziua Mondială a Lucrătorilor Umanitari, un moment de recunoaștere pentru cei care salvează vieți în cele mai dificile condiții.
Cine este un lucrător umanitar?
Un lucrător umanitar este o persoană care sprijină oamenii afectați de crize — fie ele războaie, dezastre naturale sau alte urgențe. Aceștia oferă asistență directă pe teren, sprijin psihologic, ajutor logistic sau administrativ. Iar atunci când criza imediată trece, ajutorul umanitar devine sprijin pe termen lung.
În 2024, peste 380 de lucrători umanitari au fost uciși în 20 de țări — cel mai tragic an înregistrat până acum. Doar în primele cinci luni ale anului 2025, 128 de lucrători au fost uciși în 17 țări.
Caritas Cehia, alături de alte organizații, pledează pentru respectarea dreptului umanitar internațional și pentru protejarea celor care, riscându-și propria viață, oferă speranță acolo unde lumea pare că a uitat de ea.
